Lucian Anton Zaharie

Lucian Anton Zaharie este un sculptor român, care lucrează şi locuieşte în Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, precum şi Facultatea de Agronomie, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, în acelaşi oraş. Deşi studiile reflectă în aparenţă dobândirea altor abilităţi şi competenţe decât cele artistice, artistul Lucian Anton Zaharie a utilizat aceste cunoştinţe întâi de toate în fotografie, domeniu de care este preocupat începând cu anul 2008, apoi şi în sculptură, începând cu anul 2015.

moosa_Lucian Anton Zaharie


Trecerea de la horticultură la sculptură

De-a lungul studiilor de horticultură, acest sculptor român a sondat cunoştinţele despre tehnologia prelucrării produselor horticole, arhitectura peisagistică şi designul grădinilor pentru a descoperi cum pot fi recuperate şi reciclate materialele astfel încât acestea să capete noi valenţe estetice. Lucian Anton Zaharie activează de 14 ani în design, unde a descoperit culisele tâmplăriei, implicit ale lemnului, timp în care a explorat şi puterea altor materiale naturale, ca metalul şi piatra, materiale aflate de fiecare dată în simbioză în arta sa.


Arta sustenabilă: când o acţiune esenţială devine vehicul artistic.

Lucian Anton Zaharie se numără printre puţinii sculptori români motivaţi de protejarea mediului şi de crearea unor opere de artă sustenabile, realizate din materiale recuperate. Arta sustenabilă este centrul dezbaterilor socio-economico-politice, însă reprezintă totodată nucleul creativităţii artistice. Pentru mulţi sculptori români, sustenabilitatea operelor încurajează mai ales producţia unor texturi şi culori unice, atunci când este folosit lemnul, dar şi modul în care pot fi diversificate materialele astfel încât canonul plastic în sculptură să fie depăşit şi înlocuit cu noi formule stilistice, deşi în aparenţă sunt specifice artelor primitive.

 

moosa_Lucian Zaharie Anton


Numărându-se printre acei sculptori români contemporani, care nu urmăresc doar forţa monumentală a unei sculpturi, ci mai degrabă esenţa din adâncuri a lucrării, Lucian Anton Zaharie creează fiecare sculptură concentrându-se mai degrabă asupra materiei prime ca model deja definit, mai mult decât asupra eliminării materialului pentru redarea unei forme din memorie sau din imaginaţie.


Percepţia asupra proprietăţilor materialelor

Lucian Anton Zaharie face parte din breasla acelor sculptori români care oferă materialelor naturale o nouă viaţă. Deşi efemere, materiale ca lemnul, foarte maleabil, uşor de prelucrat, piatra sau metalul devin motorul necesar utilizat cu precădere în designul interior. Aceste resurse naturale reuşesc să integreze natura în ambient, dar şi să producă contraste şi efecte diversificate în artele frumoase.

Sculpturile semnate de acest sculptor român, regăsite pe Moosa, fac parte dintr-o serie puternic influenţată de piatră – utilizată ca fundaţie –, de metal – ca pilon de susţinere – şi de lemn, materialul care evocă prin forma sa naturală însuşi aspectul final şi imuabilitatea obiectului. Lucrările confirmă în acest caz dragostea unui sculptor român faţă de formele simplificate ale naturii şi ale materiei organice, continuu modelate conceptual de creativitatea artistului.

 

Sculpturile evocă uneori, precum lucrareaCopacul cu luni", maleabilitatea organică a lemnului de vie, care are puterea să crească în sol argilos, nisipos şi descrie apoi tocmai stimulii vizuali, alături de cei olfactivi, aflaţi în acest caz la baza unei lucrări simetrice, cu 24 de fire de metal striat.

  

 

moosa_Lucian Anton Zaharie

În acelaşi timp, lucrarea Soare negru" evidenţiază prin razele create din pietre aurii, originare din Marea Roşie, dar patinate, şi prin lemnul negru, stabilizat cu lac, acea forţă a arşiţei fundamentată pe durabilitatea pietrei, un material care subliniază perfect tridimensionalitatea, nu doar forma izvorâtă iniţial din imaginaţia artistului.

 


moosa_Lucian Anton Zaharie

„Maxilar" renunţă la platitudinea ecourilor sculpturale artificiale şi subliniază propria capacitate de a regăsi formele primordiale în mediul înconjurător. Prin aceste efecte, regăsite tot mai des în lucrările create de sculptori români, putem descoperi fenomenele sau impresiile benefice ale naturii, oglindite în sculpturi care întregesc mediul ambiant atât prin materielele utilizate, cât şi prin forma percepută.

Impresia vizuală creată de lemn diferă din cauza unor factori precum culoarea, structura, tratamentul oferit suprafeţei, însă în cazul unei amenajări a locuinţei cât mai aerisite, cu linii simple, eventual dominate de alb, aceste sculpturi conferă o estetică plăcută, prin accentele naturale deosebite, care au capacitatea de a accetua petele de culoare din locuinţă.